marți, 29 aprilie 2008

Viata mea in cateva casete prafuite

Revad cu drag si emotie casetele video pe care mi-am inregistrat viata impartita cu ceilalti-videoclipuri,emisiuni,filmari,filme,piese de teatru.
Pe o banda megnetica zac clipe din viata mea la fel de efemere ca si mirajul creatiei.
Acest blog ma va ajuta sa nu uit prin ce trec in incercarea mea de a redevenii ce am fost si poate va folosi si altora.Multi renunta la visele lor de frica sau pentru ca au gasit o cale mai usoara.Nu intotdeauna calea cea mai usoara e si cea mai scurta sau nici macar nu e calea ta.
Am ras de oamenii care pe blog au tendinta de a fi mai sensibili sau mai profunzi decat par dar acum in sfarsit inteleg-esti tu cu tine in fata monitorului si ar fi pacat sa te minti sau sa incerci sa fi altcineva.
Desi stiu ca e ca un mic beep pe un stadion poate cineva acolo il va auzi.Important e sa aveti "aparatele" deschise.Eu sun oricum.

3 comentarii:

Nicole spunea...

frumos ce ai scris...dincolo de toate se simte un talent relativ ascuns lumii intregi pana acum...
un inceput promitator...o viata de actor incepe intotdeauna acolo unde simti ca trebuie sa inceapa...succese mari!

te pupa sisterik :)

Victor Vurtejanu spunea...

Sa traiesti si sa mai facem casete, pe care odata la 10 sa le stergem de praf.
Curaj! De acum mai e putin...
Iaca mai stârnit şi pe mine la bloguială...

Bianca Linta spunea...

E adevarat ce zici, si scrii foarte frumos! Eu sunt aici, si simt exact ceea ce transmiti, si eu simt acelasi lucru despre dorinta de a ajunge undeva si calea aleasa...
Te sustin in totalitate in drumul tau spre succes :-)